miercuri, 1 iulie 2020

poem despre un motan





ce simplă e viața când amândoi iubim pe altcineva
ce simplu e totul când nu vrem unul de la altul nimic.
pace eliberatoare
revelații peste revelații
carne peste carne.

o îmbrățișare prelungă în
mareele calde ale platonismului
sunt în siguranță cu tine.
nu mai vreau să ies de sub
penele tale pricăjite, amorțite
negre la umbră albastre la soare.
mai ține-mă așa
sau așa
sau aruncă-mă în toate părțile
și fă-mi din nou cafeaua mea preferată
cafea rece, de benzinărie
ca picioarele mele între picioarele tale.

am atâtea lucruri pentru care să îți mulțumesc,
probabil n-o să știi niciodată.
până îți spun mai lasă-mă să-mi murdăresc 
șosetele pe podeaua jegoasă a bucătăriei
sau pe podul balconului,
unde se scurge noaptea prin conducte
și ochii mei prin ai tăi
în ceva febril și mut și sacru.
mă cuprinde groaza când văd cum
se deschide cerul.

om frumos, un aiurit
oriunde mergi, o mică orchestră după tine
oriunde stai, cerul încă albastru al nopții deasupra ta.
imperfect, patetic uman
ce tandru să nu mai trăim cu scurta iluzie că
simțim ceva mai mult decât dolce amicizie -

mai cumpără-mi pepene galben sau
niște rennie pentru când mi-e rău
mai împrumută-mi hanoracul tău când e frig,
șapca ta când e soare,
iar eu îți voi da din lumina mea în continuare.
e înduioșător ca uneori să trăiești simbiotic
e înduioșător să fii surprins.

//
nisipul mișcător al
canapelei tale și
nesfârșit tehnicolor;
aș vrea să vedem
tot ce poate
smulge ceva
din noi sau
arunca ceva
înăuntru:
//

am văzut knife + heart datorită ție și
m-am umplut de atâta iubire încât
întreg universul s-a comprimat și s-a fracturat și
s-a scurs în mine
până când în urmele tălpilor mele s-au
adâncit bălți violet heliotrop din care a
crescut la loc întreg holocenul, pas cu pas,
pâlpâind nebulos și lipicios și
aburind a must proaspăt.
câtă iubire, câtă lumină
pentru suflete purtătoare de
scoici, perle
stalactite, stalagmite
de ambele sau de niciunele:
am descoperit că prea puțin îmi pasă,
și nicio divinație nu m-a eliberat vreodată
mai mult.

iubesc deplin tot ce-ai deschis în mine.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu