noi

noi n-am fost ca ei
noi nu ne-am scrijelit numele pe piatra
granuloasă a zidurilor căminului cultural
nici nu le-am scobit prin păduri
în scoarța mestecenilor traseelor turistice
ca Romeo și Ildi
ca Roxi și Paul
noi nu ne-am scris numele
nici măcar în poezii

și îți cunosc mâinile bine dar
nu cum și le cunoșteau ei
experți ai transpirației palmelor
bălăngănite prin parcuri
așezate pe coapse în restaurante
pe funduri la petreceri;
nouă ne citeau vrăjitoarele liniile vieții
în camere cu obloane trase
ni se-ncovoiau degetele-ntre ele
sub mesele cafenelelor
ca unor amanți longevivi
picioarele ni se căutau
cu grație stângace de balerin orb

să cred că tu o să mă
mai cauți vreodată?
în numele lui dumnezeu
spune-mi dacă are rost să mai cred
acum în ceva.