doamnelor și domnilor
astăzi învățăm să scriem din tristețe
și căutăm între timp pe google
cele cinci etape ale doliului
deși au trecut doar două săptămâni,
mă regăsesc deja în primele trei
iar piticii strânși grămadă
în cutia mea craniană
aplaudă cu patos:
ce repede îi merge mintea!
dar totuși au trecut doar două săptămâni
de când învăț să scriu din tristețe
îmi ies și poeziile și lacrimile
care cum pot
cu exaltarea părăsirii unui
vapor în curs de scufundare
într-o barcă de salvare
e unul dintre puținele
coping mechanisms sănătoase
în care mă arunc din ce în ce mai des
cu pofta unui copil ce prinde
un leagăn liber în parc
poezia și plânsul, prieteni
mă plimbă de mână între ei
ca doi părinți ce încă se iubesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu